Tesuturile de sustinere a dintelui sunt:

• Gingia (tesutul moale);
• Osul maxilar (tesutul dur).

Periodontita (boala parodontala) sau denumita popular parodontoza, este una din cele mai comune boli ale speciei umane.

Boala parodontala (periodontita) reprezinta afectarea inflamatorie cronica a tesuturilor de sustinere a dintilor, adica a gingiei si osului. Atunci cand inflamatia se limiteaza la nivelul gingiei, afectiunea se numeste gingivita, iar in cazul in care acest stadiu a fost depasit iar inflamatia cuprinde osul vorbim despre parodontita sau periodontita (in trecut se folosea termenul de parodontoza). Literal, periodontita inseamna „in jurul dintelui”. In concluzie, boala afecteaza atat gingia, cat si osul: acesta se resoarbe (topeste), iar gingia urmareste osul retragandu-se sau poate ramane pe pozitie, chiar daca osul este resorbit.

Principalele cauze ale dezvoltarii parodontozei sunt: agentii patogeni (bacteria PA), predispozitia genetica data de sistemul imunitar, igiena orala slaba, fumatul, bolile sistemice si stresul.

Netratata, boala parodontala conduce la pierderea dintilor. Poate interesa un singur dinte, mai multi dinti sau toti dintii.

Statistic, boala parodontala reprezinta principala cauza de pierdere a dintilor si poate fi asociata si cu alte boli cronice ce includ diabetul si bolile cardiace.

Cauza principala a bolii parodontale este  placa bacteriana, acea pelicula subtire, lipicioasa, incolora sau usor galbuie care se formeaza constant la baza dintelui si care produce inflamarea gingiei. Neindepartata zilnic prin periaj dimineata si seara, placa bacteriana, sub actiunea mineralelor din saliva se intareste si formeaza tartrul dentar. Tartrul nu mai poate fi indepartat prin simplul periaj, ci necesita instrumente si aparate speciale, specifice cabinetului de profilaxie dentara.

Placa bacteriana contine in principal, resturi alimentare si bacterii (denumite bacterii parodontale). Desi aceste bacterii parodontale sunt prezente în mod natural in gura, ele devin daunatoare atunci cand se instaleaza conditii propice pentru inmultirea lor, permitandu-se cresterea dramatica a numarului acestora. Acest lucru se intampla atunci cand pacientul nu se spala regulat pe dinti si astfel stratul de resturi alimentare si bacterii se acumuleaza excesiv. Acelasi fenomen are loc si atunci cand pacientul se periaza zilnic insa incorect, iar bacteriile se acumuleaza in special in zonele greu accesibile, intre dinti sau sub lucrari, acolo unde periuta dentara nu ajunge si este necesara utilizarea atei dentare sau a altor instrumente moderne si eficiente de igiena orala.

Semnul principal al bolii parodontale este inflamatia gingiei care apare ca raspuns al organismului prin sistemul sau de aparare (imunitar) la atacul produs de toxinele eliminate de bacteriile acumulate pe dinte, in vecinatatea gingiei. Astfel, gingia:

• devine rosiatica,
• se umfla,
• sangereaza in timpul periajului.

Acest raspuns imunitar al organismului, materializat prin inflamatie, poate cauza daune grave atunci cand placa bacteriana sau tartrul nu sunt periodic indepartate deoarece inflamatia avanseaza in profunzime si distruge ligamentul parodontal (ansamblu de fibre ce leaga atat gingia cat si osul de dinte) si osul de sustinere a dintelui.

Prin distrugerea osului se slabeste sustinerea dintelui care este in permanenta supus fortelor mecanice din timpul masticatiei, ajungandu-se ca acesta sa devina mobil si la un moment dat sa fie pierdut.

Boala parodontala evolueaza de obicei lent, pe parcursul a mai multor ani, fara durere semnificativa. Din aceasta cauza, multi pacienti ignora sau neglijeaza micile semne aparute permitand bolii parodontale sa progreseze catre forme grave, atunci cand medicul nu mai poate face mare lucru. De aceea, controalele periodice la medicul dentist au o importanta majora in prevenirea si detectarea precoce a stadiului in care se afla boala parodontala, astfel incat sa poata fi tratata corespunzator, cu eforturi si cheltuieli minime.

Pe langa distructiile generate la nivel local, in cavitatea orala, microbii puternic patogeni implicati in aparitia si dezvoltarea bolii pot migra la distanta, generand afectiuni ale altor organe,  cu perturbarea mecanismelor normale ale organismului, in special cel imunitar.

Prin intermediul fluxului sanguin, microbii agresivi amintiti pot ajunge si genera afectiuni grave in diverse organe cum ar fi: inima, ficatul, creierul, etc. Frecvent insa, acestia contribuie pe langa alte reziduuri din fluxul sanguin la blocarea vaselor de sange, generand accidente vasculare.

In timpul meselor, atunci cand inghitim, o mare parte din acesti microbi ajung in tractul digestiv unde nu este pe deplin lamurit daca trec de secretiile acide sau nu.

Prin intermediul respiratiei, o multime din acesti agenti patogeni sunt aspirati in plamani, determinand afectiuni pulmonare.

Sunt studii clare care demonstreaza ca boala parodontala si diabetul se intretin si se potenteaza reciproc.

Este bine de stiut ca femeia gravida ar trebui sa-si controleze starea dintilor si a gingiilor inainte de a ramane insarcinata. Boala parodontala la gravida poate influenta negativ atat sarcina, cat si nasterea.

In concluzie, este bine sa acordati o atentie sporita igienei orale la domiciliu, conform instructajului profesionist pe care il veti primii in clinicile noastre si sa respectati periodicitatea igienizarilor profesionale periodice, o data la 6 luni sau o data la 3 luni in cazul in care sunteti fumator.