Necunoscute și întrebări frecvente
Multe decizii legate de molarii de minte pornesc de la concepții greșite: că doar cei care dor trebuie îndepărtați, că dinții incluși vor erupe dacă aștepți suficient sau că extracția schimbă modul în care muști. Mai jos sunt 13 dintre întrebările și afirmațiile auzite cel mai frecvent în clinică, împreună cu răspunsurile corespunzătoare.
Aspecte necunoscute și întrebări frecvente
În calitate de manager al unei clinici private, având ca activitate principală chirurgia orală și implantologia, am auzit multe aberații și concepții greșite de-a lungul anilor. Iată câteva dintre ele:
Când și de ce se recomandă extracția
„Molarii de minte inferiori mă dor și trebuie îndepărtați. Dar de ce trebuie să-i îndepărtez și pe cei superiori? Aceștia nu mă deranjează.”
R: Fără molarii antagoniști (opuși), prezența celor superiori devine complet inutilă. În plus, vor acumula în permanență placă bacteriană, constituindu-se în depozite de bacterii, punct de plecare pentru boala parodontală în întreaga gură. Molarii de minte superiori sunt foarte predispuși la carii și afecțiuni gingivale și se deplasează în jos după îndepărtarea molarilor inferiori (migrează vertical). În cele din urmă, după ce au generat numeroase probleme, vor fi extrași, prin urmare este mai bine să îi îndepărtați atât pe cei superiori, cât și pe cei inferiori în același timp.
„Molarii mei de minte sunt vizibili și nu-mi provoacă niciun fel de probleme. Trebuie să-i scot?”
R: Igiena orală eficientă este foarte greu de menținut în jurul molarilor de minte, rezultatul fiind cariile și afecțiunile gingivale frecvente. Tartrul se acumulează cu ușurință, iar accesul pentru o curățare eficientă este de obicei dificil. Extracția este recomandată pentru obținerea sănătății pe termen lung a osului și țesutului gingival atât în spatele molarilor numărul doi, cât și în întreaga cavitate orală.
„Ocazional, resimt durere în jurul molarilor de minte, însă întotdeauna dispare. Pot să-i las așa?”
R: Nu! Vă confruntați cu o afecțiune numită pericoronarită, care reprezintă o inflamație a țesutului gingival în jurul coroanei molarilor de minte. Acest tip de inflamație se manifestă frecvent, însă poate evolua într-un stadiu mai avansat, cu infecție, durere și tumefiere. Inflamația cronică duce deseori la pierderea treptată de substanță osoasă (boala parodontală) sau carierea dinților adiacenți (vecini), care poate fi ireversibilă. Extracția timpurie este cea mai bună abordare când simptomele sunt sporadice.
„Molarii mei de minte sunt îngropați în os în poziții nefirești și nu apar. Dacă aștept suficient timp, se vor îndrepta și vor erupe normal?”
R: Nu! De obicei, nu există suficient spațiu între molarii numărul doi și maxilar pentru a permite erupția adecvată a molarilor de minte. Distanța nu se modifică suficient odată cu creșterea sau cu timpul. Mai mult, odată rădăcinile complet formate, de obicei între vârsta de 18 – 21 ani, dinții nu mai erup.
„Am 52 de ani și mai am molarii de minte. Aceștia nu sunt incluși și nu îmi produc durere sau probleme. Am o oarecare pierdere de substanță osoasă în jur, însă nu mă deranjează. Trebuie să mă îngrijorez?”
R: Molarii de minte ce au erupt și stau ani buni pe arcadele dentare sunt foarte susceptibili de pierdere de masă osoasă și afecțiuni gingivale (boala parodontală). Este o boală progresivă, fără simptome zgomotoase, dar care va continua să distrugă osul sănătos. Extracția reprezintă cel mai bun tratament pe termen lung. Dacă nu există pungă parodontală și zona poate fi curățată cu ușurință, atunci evoluția bolii la nivelul molarilor poate fi monitorizată. Molarii de minte incluși sau sănătoși și erupți asimptomatic la persoanele de peste 65 de ani pot fi monitorizați îndeaproape prin control clinic și radiografii la fiecare șase luni.
„Molarul de minte este foarte distrus de ceva vreme, însă nu doare. Trebuie să-l îndepărtez?”
R: Da, dinții rupți, chiar dacă sunt asimptomatici, găzduiesc bacterii și pot agrava afecțiuni precum cariile, afecțiunile gingivale, pierderea de substanță osoasă și infecția.
Tratamentele de canal sunt mult mai dificil sau uneori imposibil de efectuat corect la molarii de minte și, prin urmare, nerecomandate.
Extracția, poziția maxilarului și alinierea dinților
„Este posibil ca îndepărtarea molarilor de minte să modifice poziția maxilarului și modul în care musc?”
R: Nu. Extracția molarilor de minte nu afectează poziția, mișcarea sau funcția maxilarului în niciun fel, cu condiția ca molarii de minte să nu interfereze deja cu masticația normală. În acest caz, îndepărtarea va îmbunătăți funcția maxilarului și masticația. După extracția molarului de minte, molarii din față nu se deplasează în spate. Totuși, molarul de minte opus poate super-erupe (migra vertical) sau se poate deplasa în jos dacă nu este îndepărtat în același timp, generând interferențe, blocaje și afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare.
„Dinții devin îngrămădiți. Se vor îndrepta după îndepărtarea molarilor de minte?”
R: Nu. Se crede că molarii de minte pot determina îngrămădirea dinților, însă este puțin probabil ca aceștia să reprezinte singura cauză. Îndepărtarea molarilor de minte nu corectează poziția dinților deplasați sau îngrămădiți. Tratamentul ortodontic este recomandat pentru corectarea dinților îngrămădiți. Molarii de minte pot contribui la îngrămădirea altor dinți, totuși, îndepărtarea nu corectează dinții care sunt deja deplasați sau îngrămădiți. Când corecția este necesară, îndepărtarea molarilor de minte facilitează aplicarea tratamentului ortodontic.
Plombarea molarilor de minte
„Molarii de minte sunt cariați. Este posibilă plombarea?”
R: Plombarea molarilor de minte este posibilă, însă este foarte dificil de efectuat în mod corespunzător. Lipsa de spațiu și acces ridică probleme pentru dentist în ceea ce privește plombarea adecvată. În plus, molarii de minte sunt întotdeauna predispuși la carii suplimentare din cauza accesului dificil pentru realizarea igienei. Orice molar de minte cariat trebuie extras, după evaluarea medicală.
ATM, anestezie, aparat dentar și starea generală
„Am probleme ATM (disfuncții ale articulației temporo-mandibulare). Intervenția chirurgicală la nivelul molarilor de minte poate agrava situația?”
R: În clinicile Implantodent, maxilarul și articulația temporo-mandibulară (ATM) sunt protejate în timpul intervenției cu ajutorul unui bloc de cauciuc care permite sprijinirea dinților pacienților. Presiunea excesivă asupra articulațiilor este prevenită prin tehnici chirurgicale ușoare și utilizarea de aparatură și instrumente adecvate. Intensificarea problemelor ATM este puțin probabilă în cazul îndepărtării molarilor de minte dacă sunt luate aceste măsuri.
„Mi s-a spus că sunt greu de anesteziat și anestezia nu o să prindă.”
R: Chirurgii noștri cunosc câteva tehnici de anesteziere locală care sunt eficiente inclusiv la pacienții rezistenți la anestezie. Administrarea unei cantități adecvate de anestezic cu aparatură specială și acordarea unui interval de timp mai mare pentru a-și face efectul poate ajuta. Totuși, sedarea intravenoasă este cea mai bună opțiune pentru pacienții care, din diferite motive, sunt dificil de anesteziat.
„La cât timp după intervenție pot purta aparatul dentar?”
R: Majoritatea aparatelor dentare sunt create pentru dinții superiori până la molarii numărul doi. Pacienții pot purta în siguranță aparatul dentar la 24 de ore după operație, fără ca acest lucru să interfereze cu procesul de vindecare. Cu toate acestea, dacă se simt incomod, pacienții pot aștepta până la o săptămână înainte să folosească aparatul dentar fără probleme.
„Am răcit și sunt programat pentru o extracție a molarilor de minte. Să amân intervenția?”
R: Dacă este o răceală ușoară, fără tuse sau respirație nazală blocată, în general se poate efectua intervenția. Dacă răceala este severă, cu tuse productivă, congestie pulmonară sau obstrucție nazală, este mai bine să așteptați. Este deosebit de important în cazul sedării intravenoase. Dacă este vorba despre o extracție de urgență, se poate realiza în mod sigur sub anestezie locală cu protoxid de azot.
Răspunsurile de mai sus au caracter general. Decizia de a extrage sau de a monitoriza un molar de minte se ia individual, în funcție de caz, după evaluarea medicală clinică și radiologică, iar tipul de anestezie se stabilește pentru pacienții eligibili, împreună cu medicul anestezist. Informațiile din această pagină au rol educativ și nu înlocuiesc o consultație de specialitate.