Poziția molarilor de minte — tipuri de incluzie

Tipuri de poziții ale molarilor de minte

Erupt

Erupt: molarul a erupt complet prin țesutul gingival și este vizibil. Acest lucru se întâmplă când există spațiu adecvat pe maxilar. Majoritatea molarilor de minte erupți sunt poziționați greșit, adică nu sunt aliniați cu dinții adiacenți. Un molar de minte erupt, utilizat timp de câțiva ani în procesul de masticație, poate fi mai greu de îndepărtat, pe măsură ce maxilarul devine tot mai dens în jurul rădăcinii. Îndepărtarea unei măsele de minte erupte poate fi simplă sau poate necesita tehnici chirurgicale complexe.

Colaj cu trei imagini: două radiografii în care molarul de minte este marcat cu un cerc roșu și o fotografie clinică în care o săgeată indică țesutul gingival ce acoperă măseaua

Incluzia în țesutul moale

Incluzia în țesutul moale: molarul a erupt oarecum dincolo de os, însă continuă să fie acoperit total sau parțial de țesutul gingival. Punga de sub țesutul gingival reține în mod frecvent resturi alimentare care se descompun și formează placă bacteriană și tartru, fapt care determină inflamație și durere, chiar și infecție. Îndepărtarea necesită în mod normal o mică incizie prin țesutul gingival, pentru a evidenția dintele și a permite extracția.

Incluzie osoasă parțială

Incluzie osoasă parțială: molarul a erupt parțial dincolo de nivelul osului. Acest aspect are loc unde există mai puțin spațiu disponibil. Ocazional, vârful molarului poate fi vizibil, însă, în general, dintele este ascuns sub gingie și țesutul osos. Molarul poate fi poziționat vertical, similar dinților adiacenți, sau unghiular (înclinat) în spatele celui de-al doilea molar. Extracția implică efectuarea unei incizii și deplasarea țesutului gingival (manoperă cunoscută și ca lambou), posibila îndepărtare a unei părți a osului și tăierea dintelui în fragmente mai mici, pentru îndepărtarea ușoară și delicată. Ridicarea marginii gingivale prin procedură conservatoare, îndepărtarea minimă de substanță osoasă și chirurgia minim invazivă practicată în clinicile Implantodent contribuie la prevenirea inflamațiilor postoperatorii și a durerii semnificative.

Incluzie osoasă totală

Incluzie osoasă totală: dintele este complet blocat în maxilar și nu a erupt dincolo de nivelul osului. Este posibil să fie la același nivel cu osul sau ușor dedesubt. Acest tip de molar de minte este acoperit integral de țesut gingival și substanță osoasă. Pacienții cu vârsta între 15 și 21 de ani au molarii de minte complet incluși în os, în majoritatea cazurilor deoarece nu există suficient spațiu în cavitatea bucală. Molarii incluși total pot avea diverse poziții – inclusiv complet drepți, parțial înclinați în față (incluzie mezială), parțial înclinați în spate (incluzie distală), complet într-o parte (incluzie orizontală) și alte variații. Extracția implică incizie, ridicarea marginii gingivale, îndepărtarea substanței osoase dacă este cazul și tăierea dintelui în fragmente mai mici, pentru îndepărtarea ușoară și delicată. Cu toate că este mai dificil, este posibilă extracția unui molar inclus total în os fără o ridicare semnificativă a marginii gingivale și cu îndepărtarea minimă de substanță osoasă. Această abordare unică reduce sau elimină tumefierea, minimizează durerea și grăbește recuperarea și vindecarea.

Incluzie osoasă totală complexă

Incluzie osoasă totală complexă: molarul este grav inclus și poziționat greșit. Acest aspect îngreunează accesul la molar, iar extracția necesită o intervenție mai complicată. Pacienții se vor confrunta cu tumefiere și probabil mai mult disconfort.

Ilustrație cu patru variante de incluzie a molarului de minte în osul mandibular, în raport cu molarul vecin: înclinat în față, vertical, orizontal și înclinat în spate

Tipul de incluzie și dificultatea extracției se stabilesc după examinarea clinică și radiologică. Tehnica folosită, durata intervenției și evoluția postoperatorie diferă de la caz la caz, iar rezultatul depinde de situația fiecărui pacient. Informațiile din această pagină au rol educativ și nu înlocuiesc o consultație de specialitate.